Aromanii din Albania

Interviu cu parintele Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe din Korca, Albania.

Parintele Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe “Schimbarea la fata” sau “Sotir” din Korcea, marturiseste ca Romania nu acorda sprijin suficient pentru aromanii din Albania, Macedonia, Grecia. In schimb, Grecia ofera avantaje materiale si locuri de munca celor care se declara greci. Cu alte cuvinte, grecii incearca “sa-i cumpere” pe bietii aromani. Una dintre doleantele parintelui si a Asociatiei Aromanilor din Albania este ca aromanii sud- dunareni sa fie recunoscuti ca minoritate etnica pentru a-si pastra limba si identitatea si, cei care vor, sa poata obtine mult mai usor cetatenie romana.

“Nu ne lasa Dumnezeu sa ne pierdem limba”

“Fratii nostri sud-dunareni, aromanii, stapanii muntilor ce se intind din Grecia pana in Macedonia si Albania, isi traiesc de sute de ani durerile in surdina. De dincoace de Dunare nu se aud necazurile lor. Doar o scurta perioada, in interbelic, statul roman le-a intins o mana de ajutor, repede retrasa dupa caderea noastra sub comunism. Au rezistat singuri sute de ani, sub dominatia otomana, trecand prin lupte grele cu bulgarii si indurand prigoana greceasca. Lumea n-a fost niciodata dispusa sa-i inteleaga, ci le-a stiut de frica, pentru ca aromanii sunt bogati si viteji, la nevoie fac corp comun cu armele lor. Mai toate popoarele din jur au incercat sa-i asimileze sau macar sa-i supuna. Dar nu i-au infrant niciodata cu adevarat, oricat sange i-ar fi costat. Putini stiu cine sunt aromanii. Nici macar romanii toti nu stiu ca avem aceleasi radacini etnice. Dovada cea mai puternica, si care n-a putut fi eliminata sau ascunsa, nici de adversari, nici de timp, este limba. Daca mergi pe strada in Veria sau Metzovo (Grecia), in Ohrid (Macedonia), in Korcea sau Moscopole (Albania) si intrebi ceva in romaneste, se va gasi repede un trecator care sa te inteleaga. Daca inveti cateva cuvinte de-ale lor, destul de asemanatoare cu cele romanesti, ai portile deschise.
Pentru aromani, Biserica a fost si camin, si scoala, si armata. In Biserica au invatat aromanii sa traiasca si sa moara. De aceea, aromanii din Albania au fost cei mai incercati dintre toti, intrucat ei au trait peste 30 de ani fara biserici, fara preoti, fara Sfanta Liturghie. Ca si cum ar fi fost orfani de Dumnezeu. Dupa 1992, au inceput sa construiasca biserici noi, ortodoxe, si-au scolit preoti, iar astazi se simt din nou in comuniune cu fratii lor de peste munti si cu Domnul.
Despre aromanii albanezi am stat de vorba cu parintele Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe “Schimbarea la fata” sau “Sotir” din Korcea – unul dintre marile orase ale Albaniei, resedinta mitropolitana.
Nascut in 1943, la Korcea, din parinti aromani, parintele Dumitrache Veriga a fost sculptor pana in 1992, iar de-atunci a luat calea preotiei. Vorbeste bland, dar fara echivoc, amestecand multe cuvinte romanesti cu cele aromanesti. Este ca si cum ti-ar vorbi un osan care n-a coborat de mult din munti. Il intelegi bine, desi nu cunosti toate cuvintele, iar limba lui te farmeca.”

“In sarbatorile mari, unii dintre batrani vin imbracati in vechile straie aromanesti, sa se stie ca aici e biserica noastra”

Pr. Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe "Sotir" din Korcea, Albania

Pr. Dumitrache Veriga

- Parinte Dumitrache Veriga, prima dvs. formatie intelectuala a fost de artist. Om liber, creator, nedeprins cu rigorile mult mai aspre ale Bisericii. De ce v-ati preotit? Nu va e greu sa fiti tot timpul la dispozitia altora?

- Cand eram tanar am absolvit scoala de arte frumoase si am devenit sculptor. Mi-a placut mereu meseria asta, sa scot chipuri din piatra sau lemn. Mai sculptez si azi. Am facut o sculptura si pentru biserica aceasta, o vedeti in curte, dar inca mai am de lucru la ea. Prin anul 1992, cand au inceput la noi miscarile pentru libertate, mai multi aromani, ramani, cum ne spunem noi, ne-am strans si am facut Asociatia Aromanilor din Albania. si la una dintre intalnirile noastre s-a pus problema ca nu avem nici un preot al nostru, ca trebuie refacute bisericile noastre si pentru asta avem nevoie de preoti. si am fost ales eu sa devin preot. Daca asa au vrut fratii mei, am ascultat si am mers in Romania. Acolo am facut Facultatea de Teologie la Pitesti. Am si slujit intr-o biserica la Curtea de Arges. si am gasit un mare sustinator in preasfintitul Calinic, Episcopul Argesului si Muscelului.

- Dar aici nu mai aveati nici o biserica…

- Nu, pentru ca in 1967, au fost daramate toate bisericile ortodoxe si catolice, la fel ca si moscheile, de altfel, iar Albania a devenit un stat ateu declarat. Pana atunci, am avut o biserica din lemn. Mai inainte avusesem si una de zid, in centru, dar a cazut la un cutremur, in anii ‘30. La inceputul anilor ‘90, am facut un paraclis in cladirea unde a fost scoala aromaneasca din Korcea, peste deal de aici. Am revendicat casa aceea, pentru ca a fost scoala aromanilor, si am primit-o inapoi. si, prin 1995, am inceput lucrarile la biserica aceasta, pe locul vechiului cimitir al ramanilor. Am facut-o dupa modelul uneia de la Curtea de Arges, care semana cu vechea noastra biserica. si, cu ajutorul oamenilor si al lui Dumnezeu, am ispravit-o acum trei ani. Ei, mai avem de lucru pana sa o pictam toata, pana o infrumusetam pe dinauntru, dar acum avem unde sluji pentru multa lume, ca in paraclis nu incapeau crestinii. Mai ales de sarbatori, biserica e plina de credinciosi. Le place la biserica. E Cineva care-i uneste, Hristos, iar in sarbatorile mari, unii dintre batrani vin imbracati in vechile straie aromanesti, sa se stie ca aici e biserica noastra. Suntem mandri ca suntem aromani.

- Sunt multi ortodocsi in Albania?

- Din cate stiu, cam 35% din populatie. 7% sunt catolici, restul musulmani. Dar toate religiile ne intelegem bine, n-am avut conflicte, ne respectam si fiecare isi vede de treaba. La noi n-a prins ecumenismul acela de tip politic, in care sa amestecam traditiile, dar functioneaza dialogul – ceea ce e foarte bine. In Albania sunt 140 de preoti ortodocsi, din care 30 numai in Korcea. Aici e un mare centru ortodox, avem multe biserici si episcopie.

Pr. Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe "Sotir" din Korcea, Albania

Biserica aromanilor din Korcea Albania

- Aveti si manastiri?

- Nu, in Albania nu sunt manastiri, nu a existat un curent monahicesc, iar cei care au vrut sa se calugareasca s-au dus mai ales in Grecia, care e renumita pentru muntele Athos. Au mai ajuns unii si prin Romania si au devenit mari duhovnici.

- Mai sunt preoti aromani in celelalte biserici ortodoxe din Korcea sau din Albania?

- Sunt multi preoti aromani in Albania, dar nici unul nu mai slujeste in aromaneste. Toti fac slujba in albaneza. si grecii slujesc tot in albaneza, ca nu le dau voie albanezii altfel. Noua ne dau voie, dar preotii nostri stiu aromaneste destul de putin, ca sunt scoliti in general prin Grecia si nu avem termeni teologici echivalenti cu cei din greceste, iar localnicii ii inteleg mai bine in albaneza. In plus, sunt locuri unde aromanii sunt mai putini si atunci trebuie sa faci rugaciunile in albaneza, sa le priceapa toata lumea.

- Cum s-a pastrat limba aromaneasca pana azi, daca nu mai aveti scoli de peste 70 de ani, si v-au lipsit si bisericile timp de cateva decenii?

- Aromanii sunt foarte atasati de limba lor, de port, de folclor si de obiceiuri. Noi le-am pastrat pe toate in familie, in orice vreme. Alintul mamei, cantecul de leagan, cantecul de dragoste, mustrarea parinteasca – toate au alt inteles in limba materna, au mai multa putere. In timpul comunismului, ca oarecand in prigoana anticrestina dusa de romani, batranii familiei au practicat preotia, au botezat copiii in ascuns, i-au invatat sa se roage si le-au dat o educatie crestineasca. Ei au ascuns in poduri icoanele pe care le voia arse statul ateu, si Evangheliile, si chiar straie preotesti si odoare bisericesti. Iar dupa 1992, au inceput a le scoate la lumina.

- Sunt asa de credinciosi aromanii?

- Da, sunt foarte credinciosi. La noi ar fi mare rusine sa nu-si boteze copilul careva, sau sa treaca la alta credinta. Aromanii sunt toti ortodocsi.

- Am vorbit cu mai multi aromani din Grecia si Macedonia, limba aromaneasca este amestecata cu cuvinte ale limbilor populatiilor majoritare din aceste state, iar unele cuvinte aromanesti sunt destul de greu de inteles. In ce priveste limba romana, ea este cunoscuta destul de putin. Vi se pare asa diferita de aromana?

- Pai, sunt surori. Doar ca limba noastra, nefiind o limba culta, in care sa se scrie opere literare, sa se invete la scoala, si sa capete o forma moderna pe masura ce trece timpul, ci un dialect, si acela pastrat numai in casa, a ramas la stadiul acela in care era limba romana acum cateva sute de ani. si de aceea nu se inteleg toate cuvintele. Dar cine spune ca un aroman si un roman nu se pot intelege, acela este impotriva identitatii noastre nationale, vrea sa ne rupa de ceea ce suntem, adica de radacina romanismului.

“Noi am stiut dintotdeauna ca suntem frati cu romanii. si asta am inceput sa o afirmam raspicat dupa comunism”

- Dar aromanii se simt frati cu romanii?

- Noi am stiut dintotdeauna ca suntem frati cu romanii. si asta am inceput sa o afirmam raspicat dupa comunism. Mai tarziu, a prins glas si putere o ramura a aromanilor grecizati din interes. Au fost cumparati cu bani multi, ca sa spuna ca sunt greci. Grecii stiu ca aromanii sunt multi si in Albania, si in Macedonia – suntem vreo patru milioane in Balcani – si se gandesc ca, daca ii vor convinge pe aromani sa spuna ca sunt greci, se vor putea extinde ca influenta, poate si teritorial. Deja, Grecia are un puternic cuvant de spus in zona.

- Cati aromani sunt astazi in Albania?
– Oficial sunt 140.000, dar, dupa datele pe care le are Asociatia noastra, suntem in jur de 400.000, adica avem o pondere mare din toata populatia, care e de trei milioane.

- Albanezii se poarta corect cu minoritatile?

- Albanezii sunt indiferenti, nici nu ne fac bine, dar nici rau. Ne lasa in pace. Insa nu ne recunosc ca minoritate etnica, ci doar ca minoritate culturala, lingvistica. Daca ne-ar recunoaste ca minoritate etnica, ar trebui sa ne dea drepturi politice, adica sa avem un partid al nostru, sa avem scoli si presa in limba aromana, finantate de stat etc. Asa, nu ne dau nimic. Avem un ziar in limba armaneasca, dar scos de Asociatia noastra. La fel, avem o gradinita si o scoala cu predare in limba aromana pentru cei care vor, tot pe banii nostri. Noi n-am avut probleme mari cu albanezii, ne-am inteles bine cam tot timpul, dar si ei se tem de minoritati.

“Marea noastra problema este ca Romania nu ne da sprijin politic mai consistent, nu ne face sa ne simtim frati. In schimb, Grecia ofera avantaje, locuri de munca si chiar pensii celor care se declara greci”

- Care ar fi solutia pentru a va cultiva limba si a va pastra identitatea?

- Sa fim recunoscuti ca minoritate etnica. si pentru a obtine acest statut, ne-ar putea ajuta si Romania, prin relatiile bilaterale pe care le are cu Albania. Majoritatea aromanilor sunt incredintati ca sunt romani. Ideal ar fi ca Romania sa dea cetatenie aromanilor care vor. In acest fel, nici autoritatile albaneze nu ne-ar mai putea desconsidera. Eu am depus o cerere pentru a primi cetatenia romana de sapte ani si… nimic.
Marea noastra problema este ca Romania nu ne da un sprijin politic mai consistent, nu ne face sa ne simtim frati. In schimb, Grecia ofera avantaje, locuri de munca si chiar pensii celor care se declara greci. si asa i-a cumparat pe multi. Sunt foarte numerosi aromanii care au primit cetatenie greaca, fara sa cunoasca limba, fara sa fi fost niciodata in Grecia, fara sa aiba nici o legatura de sange cu grecii.
Grecul le da cate 320 de euro pe luna pensie unor aromani, doar pentru ca s-au declarat greci. 320 de euro sunt bani multi, caci o pensie ajunge aici la 150 de euro.

- Ati fost la Bucuresti, v-ati prezentat doleantele ca Asociatie, ati spus care sunt necazurile si cum lucreaza grecii?

- Am avut mereu contacte cu Departamentul Romanilor de Pretutindeni, cu ambasadorul roman la Tirana. Ne-au ajutat cu fonduri pentru biserica si pentru cursurile de limba aromana. Mai departe insa n-au mers.

- Copiii dvs. unde prefera sa invete, daca au posibilitatea sa studieze peste granita?

- Majoritatea la Bucuresti. Avem 1500 de studenti in Romania si cei mai multi aleg sa ramana in Romania si dupa ce absolva facultatea. Insa nu-i poti condamna. E o tara mare, in UE, cu alte posibilitati, se gasesc mai usor locuri de munca si sunt mai bine platite. Deci, nu revin in Albania, sa contribuie la pastrarea identitatii noastre si sa-i invete limba si pe altii.

- Credeti ca limba aromana e pe cale de disparitie?

- Nu, va trai. O mai vorbesc si tinerii, chiar daca mai rar… Trebuie sa o pastram. Nu ne lasa Dumnezeu sa ne pierdem limba!

(Interviu realizat de Claudiu Tarziu aparut in “Formula AS”)


50 responses to “Aromanii din Albania

  • albaniaperomaneste

    Promisesem mai de mult sa ofer cateva date de contact pentru asociatia aromanilor din Albania. Iata, in sfarsit pot oferi urmatoarea informatie:

    Consiliul de administratie: Vangjel Shundi, Andon Kristo, Dhimo Gjoka, Dhimiter Lici, Koci Janku, Kozma Mitro, Mihal Hobdari, Nasho Dhamaj, Pandi Bello, Spiro Fuqi, Todi Xoxa, Valentin Mustaka.

    Telefon: 00355-4-224.213, 00355-4-234.764

    Ziarul asociatiei se numeste: Fratia, e-mail: ziarul_fratia@yahoo.it
    Director: Robert Collaku, Redactor-sef: Jani Gusho

    Adresa: Kutia Postare nr. 1410, Tirana, Albania

  • Stanciulescu Nicolae

    Doresc sa cunosc mai mult despre Asociatia aromanilor din Albania

  • Alin

    S’baneadza armanimea !

  • Alin

    Armanlu easti arman !

  • Alin

    AMERICA ,pe armaneste.

  • Alin

    In anul 1900 un englez, (C.N.E. Eliot) spunea ca poti trai si calatori in Balcani fara sa-i vezi pe aromani sau fara sa auzi vorbindu-se de ei. Odata ce i-ai descoperit insa, risti sa cazi in cealalta extrema si sa-i vezi peste tot.

    Titlul filmului regizat de Iulian Capsali – In spatele istoriei – poarta in el aceeasi ambiguitate. Poate fi inteles si ca o referire la istoria lor ocultata (de ei sau de catre ceilalti), subterana (istoria aromanilor este in primul rand orala). Dar poate fi si o referire la faptul ca, de multe ori, aromanii sunt cei care fac istoria (referinta clasica fiind aceea de „popor ferment”).

    Filmul In spatele istoriei este o colectie de povesti despre aromanii din Albania: povestea scolii si bisericii romanesti din Corcea precum si pe cea a fondatorului acestor doua institutii, Preotul Haralambie Balamace – Papa Lambru, cum a ramas el in constiinta populara.
    Moartea sa martirica, putin cunoscuta chiar si in Albania, a lasat in urma un cintec. Drama lui sta ca un lintoliu peste un neam care “nu cere decat sa nu piara foarte repede” dupa cum se exprima Pandi Bello, unul dintre intelectualii aromani importanti ai Albaniei. O poezie inedita, testamentara, a parintelui Balamace, face pandant cu un cantec in prima auditie al farserotilor din Andon Poçi, cei ce ilustreaza fascinanta muzica plurivocala a aromanilor din Albania. Din acest documentar nu ar fi putut lipsi Moscopole, orasul legendar al aromanilor din care au mai ramas bisericile sale remarcabile, scapate ca prin minune de frenezia distrugatoare a lui Enver Hodja, cel care a proclamat Albania ca fiind primul stat ateu al lumii.

    Cum au supravietuit, cum se raporteaza aromanii la ei insisi, cum isi gestioneaza libertatea castigata intr-un stat care nu ii recunoaste ca minoritate, sunt cateva aspecte la care filmul incearca sa raspunda prin vocea protagonistilor sai. Un film in care muzica si naratiunea sunt intrepatrunse de umor si melancolie.

    Documentarul este inchinat memoriei Irinei Nicolau, cea care iubea atat de mult povestile si ne invata ca in ele poti regasi tot ce este important in aceasta lume.

  • Alin

    Deutsche Welle: Serviciile speciale bulgare acuza contraspionajul romanesc ca incearca sa ii uneasca sub o singura umbrela pe vlahi si pe aromani

    Contraspionajului romanesc, vlahii si aromanii

    Daca intregul raport tinde sa dea dreptate acelor voci europene care considera Bulgaria cea mai corupta tara din Uniune, exista totusi cateva pasaje din raportul secret scrise, parca, de agenti nereformati ramasi in post din jumatatea national-comunista a secolului XX si mosteniti tel-quel de contraspionajul statului devenit membru UE si NATO.
    Astfel, in raport se vorbeste si de proiectele transfrontaliere comune cu Romania, finantate de institutii internationale si in cadrul carora Romania incearca mereu sa acapareze pozitiile cheie, pentru a avea acces la o parte mai mare din fonduri. In fine, sunt mentionati si rezidenti ai contraspionajului romanesc, aflati la Sofia sub acoperire diplomatica, si care se fac “vinovati” de contactarea liderilor comunitatilor vlahe si aromane, pe care si le-ar dori reunite sub o singura umbrela; in acest sens, DANS a observat finantarea unor organizatii culturale, in joc fiind si Departamentul de la Bucuresti pentru Romanii de Pretutindeni.
    Pentru mai multe detalii accesati: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4864768,00.html?macaarum-CB_rom_ziua_2-4800-html-box – DANS cu acuzatii de politie politica la Sofia

  • Emil Carageorge

    Din partea unui aroman din Romania: bravo! Excelent articol! Sa vada toata lumea ca aromanii TREBUIE sa fie recunoscuti ca minoritate nationala in Albania sau oriunde in Balcani, dar nu in Romania!

  • Alin

    Fraţii noştrii, AROMÂNII
    În ţările din peninsula balcanică locuiesc astăzi între câteva sute de mii şi peste un milion de etnici români, vorbitori ai dialectelor

    Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană
    Cele mai mari concentraţii de români sunt în Grecia, Albania şi Republica Macedonia. Ziua de 23 mai este sărbătorită de aceştia ca zi naţională a românităţii balcanice. De ce anume 23 mai?

    La 23 mai 1905 a fost publicat şi a intrat în vigoare un decret imperial, o IRADÉ, emisă cu o zi înainte, la 9/22 mai 1905, de către sultanul turc Abdül Hamîd.
    Prin această Iradea a sultanului era recunoscută oficial naţionalitatea română (ullah millet) din cuprinsul Imperiului Otoman şi i se recunoştea autonomia culturală şi dreptul de autoguvernare locală.

    Ziua de 23 mai este considerată ziua naţională a tuturor românilor din Balcanii de sud şi occidentali, nu doar aromâni, dar şi meglenoromâni şi daco-români, numiţi laolaltă de turci, greci şi slavi cu exonimul comun de vlahi.

    IRADEAUA sultanului Abdül Hamîd are următorul cuprins:

    „Majestatea Sa Imperială Sultanul, care, însufleţit de sentimentele Sale de înaltă dreptate şi de părinteasca Sa grijă pentru popoarele Sale, acordă binefacerile şi bunăvoinţa Sa tuturor supuşilor Săi credincioşi, fără deosebire de neam şi religie, luând în considerare cererile depuse acum în urmă la picioarele Tronului Imperial de către supuşii Săi valahi, a binevoit să poruncească în privinţa lor ca, în virtutea drepturilor civile de care ei se bucură la fel ca ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze muhtari potrivit reglementărilor în vigoare; ca, aşa cum se face pentru celelalte comunităţi, să fie admişi şi membri valahi, potrivit regulii existente, în consiliile administrative şi ca să fie acordate facilităţi de autorităţile imperiale profesorilor numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor lor şi pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de legile Imperiului în vederea deschiderii de noi aşezăminte şcolare”.

    Aromânii au şi un imn, scris în dialect de cel mai mare poet al lor, Constantin sau Costa Belimace. Imnul se numeşte Dimândarea părintească.

  • Alin

    IMNUL AROMANILOR – Parinteasca Dimandare

    Parinteasca Dimandare
    Na sprigiura cu foc mare
    Frati di muma si di-un tata,
    Noi, Armani di eta toata.
    Di sum plocile di murminta
    Striga-a nostri buni parinta:
    “Blestem mari s-aiba-n casa
    Cari di limba-a lui s-alasa.
    Cari-si lasa limba-a lui
    S-lu-arda pira-a focului,
    Si s-dirina viu pri loc,
    Sa-li si friga limba-n foc.
    El an vatra-li parinteasca
    Fumealia s-nu-si hariseasca;
    Di fumeli curuni s-nu base
    Nic an leagan si nu-nfase.
    Cari fudze di-a lui muma
    Si di parinteasca-li numa,
    Fuga-li doara-a Domnului
    Si dulteamea-a somnului!”

  • Alin

    Imnul Aromanilor -Parinteasca Dimandare

  • Alin

    Congresul Aromânilor : drepturi de la statele „home countries” si sprijin de la Romania
    Tirana, Albania/Romanian Global News
    marţi, 24 noiembrie 2009

    Delegaţii asociaţiilor şi organizaţiilor aromâneşti (romanesti din Balcani) reprezentate la Congresul Internaţional al Aromânilor ce a avut loc la Tirana, in perioada 17 – 18 noiembrie a.c. au dat publicitatii o rezolutie a Congresului, ce a avut ca tema „Aromanii in Uniunea Europeana, prezent si perspective”, transmite Romanian Global News.

    Congresul avertizeaza asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic( Grecia, Albania, Macedonia, Albania, Serbia, Bulgaria).

    Participantii la Congres condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.

    Reafirmă deasemenea apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.

    Congresul cere Romaniei sa să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;

    Romania să-si exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;

    Statul roman să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor („home countries”) din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;

    Romania să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti” pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.

  • Alin

    Congresul Aromânilor din Albania – note de calatorie ale unui participant

    Pornim spre Albania unde avem programat, pentru trei zile, lucrările Congresului Aromânilor de la Tirana. Deplasarea majorităţii participanţilor din Romania – în jur de 40 – s-a realizat cu ajutorul unui autocar pe ruta Constanţa-Bucureşti-Giurgiu-Sofia-Skopie-nordul lacului Ohrida-Tirana.
    Deschiderea oficială a Congresului are loc în Sala de Conferinţe. Ne-am adunat la Tirana oameni de cultură, profesori, conducători de asociaţii culturale, diplomaţi, reprezentanţi ai bisericii, din Albania, Serbia, Italia, Romania, USA, Macedonia, foşti absolvenţi de şcoli din Romania. Sala e plina. În hol organizatorii au aranjat un stand cu numere din revista „Frăţia”, cărţi, CD -uri pentru participanţi. La Congres sunt invitaţi şi reprezentanţi ai presei din Albania şi Romania. Cum ii sta bine oricarui lucru inceput, Binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului se aseaza peste participanti, dublata si de rugăciunea susţinută de preotul Dumitru Veriga din Corcea. „Tatăl Nostru” rasuna din sufletele tuturor şi apoi, cei prezenti intoneaza si „Părinteasca Dimândare”.

    Cuvântul de Bun venit este rostit de Vangjel Shundi, preşedintele Asociaţiei Culturale „Aromânii din Albania” subliniind necesitatea recunoaşterii aromânilor ca minoritate în Albania şi nu etno-lingvistică, pentru păstrarea limbii şi a tradiţiilor specifice. Asociatia pe care o conduce dl. Shundi a înfiinţat Şcoala aromână din Divjaka iar din anul 1994 tipăreşte revista „Frăţia”. În Albania, conform recensământul asociaţiilor, sunt peste 200.000 de aromâni pentru care există două biserici, realizate si cu ajutorul Statului Român, în care se slujeşte în aromână. „Mulţumin guvernului român pentru ajutorul acordat în susţinerea aromânilor din Albania. Am avut ajutor pentru realizarea şcolii din Divjaka. Suntem cu poporul român şi acolo sunt rădăcinile noastre”, spune dl. Shundi in cuvantarea sa.

    Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română din Bucureşti, aminteşte că anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la înfiinţarea acesteia şi prezintă istoricul din a doua parte a secolului al XIX -lea până în zilele noastre invitandu-l si pe Vlad Fârşerotu să prezinte informaţii referitoare la activitatea societăţii pe perioada condusă de tatăl său până în 1950, an când i-a fost sistată activitatea şi confiscat patrimoniul, inclusiv clădirea şi terenul din Bucureşti.
    Dl .Caramitru isi manifesta speranta ca socitatea va putea la un moment dat sa se transforme in fundatie si sa fie spijinita mai bine de catre statul roman.

    E randul oficialilor sa ia cuvantul iar E.S.,d-l Viorel Stănilă, Ambasadorul României în Albania, le impartaseste participantilor dorinta sa de a avea un bilanţ al perspectivelor şi recuperarii problematicii aromânilor pentru a compensa anii din urmă.
    „Aromânii trebuie să se ajute singuri iar iniţiativele trebuie să pornească de la ei. Timpul este scurt şi trebuie lucrat împreună. Şansele sunt reduse pentru rezolvarea problematicii aromânilor dacă nu există unitate.
    Cauza aromânilor din Balcani ajunge obiect de interes la nivel european. Aromânii sunt fideli ai statului care trăiesc şi cât de fideli faţă de aromâni sunt statele respective. Să spunem clar că nu ne-am luptat degeaba”, încheie Ambasadorul Stanilă interventia domniei sale.

    Din partea finantatorului acestei manifestari, DRRP, a vorbit Mircea Gherboveţ, Director Adjunct al Departamentului care a dat citire celor doua mesaje trimise de Ministrul interimar al Afacerilor Externe, dl. Cătălin Predoiu, si al secretarului de stat responsabil pentru romanii de pretutindeni, dl. Eugen Tomac. Si unul si celalalt afirmă sprijinul României pentru aromânii din spaţiul balcanic, ideea unităţii acestora, afirmarea identităţii, in Uniunea Europeana.

    La capitolul mesaje este de amintit si mesajul venit din America, de la dl. Aureliu Ciufecu, Preşedintele Congresului de Cultură Macedo-Român din America de Nord, care pune accent pe susţinerea culturală a românilor din spaţiul balcanic.

    Au urmat lucrarile Simpozionului Ştiinţific Aniversar – 130 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Cultură Macedo-Română şi 18 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Culturale “Aromânii din Albania”. În prima parte moderator a fost academicianul Dan Berindei. Au prezentat lucrari Gh.Caragiani, „Importanţa Unirii Principatelor pentru aromâni”, Max P.Peyffus, „Aromânii”, acad. Constantin Balaceanu Stolnici, „Vlahii-viziune antropologică”, Nicolae Tanaşoca, „Chestiunea aromânească în politica balcanică a României”, prof. Dr. Adina Berciu Drăghicescu, „Rolul şcolilor şi bisericilor româneşti din Peninsula Balcanică în menţinerea conştiinţei naţionale a aromânilor”, Vlad Fârşerotu, „Societatea de Cultură Macedo-Română la 130 de ani” si prof. Dr. Emil Petru Raţiu, “Percepţia europeană a aromânilor”.

    A doua parte, moderata de IPS Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului, comunicările au fost concentrate pe componenta implicarii bisericii in pastrarea identitatii aromanilor. Au sustinut lucrari atat IPS Calinic, „Biserica şi naţiunea”, cat si prof. Dr. Aurel Papari, „Mitropolitul Andrei Şaguna-simbol al unităţii identitare”, S.Lascu, „Vlahii balcanici-constantă identitară neolatină în UE”, V.Coman, „Civilizaţia modernă a aromânilor în Patrimoniul Arhivistic European”, Emil Ţârcomnicu, „Patrimoniul material şi imaterial aromânesc – parte a culturii naţionale şi europene”, D.Şopu, „Virtuţile aromânilor în percepţia călătorilor străini”, Iulia Wisoşenschi, „Fălcarea-unitate socială, economică şi politică”, V.Enache, „Graiul care ne uneşte”, Nicolae Bardu, „Interferenţe culturale aromâno-albaneze”.

    In seara primei zile Asociaţia Culturală „Aromânii din Albania” oferă un Spectacol folcloric la Casa Centrală a Armatei, susţinut de artişi ai grupurilor din Divjika, Pogradeţ şi Kavaia. Frumuseţea dansului, cântecului aromânesc şi albanez au încântat pe cei peste 200 de spectatori.
    Actorul Ion Caramitru a urcat pe scenă şi a recitat poezia „Mioriţa” în grai aromân fiind aplaudat pentru prestaţia binecunoscută. După spectacol a urmat Recepţia dată de dl. Vangjel Shundi.

    Miercuri, 18 noiembrie participantii se aduna in Sala de Conferinţe a hotelului Doro unde are loc o sesiune a Congresului, în care s-au expus principii şi puncte de vedere, dezbateri ale participanţilor dupa care s-a prezentat proiectul de Rezoluţie şi pe marginea acestuia au avut loc observaţii pertinente. Rezoluţia Congresului Aromânilor este adoptata in unanimitate si are loc o conferinta de presa. Este de notat ca presa din Romania a fost prezenta la aceste lucrari dintre care ii amintim pe cei de la Telegraf, televiziunea Neptun si Cuget Liber din Constanta, Replica, Jurnalul Naţional, Ziua, Gardianul, TVR 1, Radio România Internaţional, din presa centrala.

    Organizatorii au inclus in program si o vizita la Divjaka. Aici se vizitează şcoala aromână şi au loc întâlniri cu elevi şi profesorii Lindita Gixho, Josif Krruti, Koci Janco. Participanţii sunt primiţi de elevi cu un scurt moment cultural. Şcoala are un spaţiu de prezentare a activităţilor, sala de clasă şi o bibliotecă cu cărţi aromăneşti şi româneşti. Grădiniţa are un spaţiu adecvat cu materiale didactice specifice. Au loc discuţii cu elevii şi profesorii care sunt încântaţi de prezenţa oaspeţilor. Din datele puse la dispozitie de oficiali aflam ca grădiniţa funcţionează cu cu un număr de 13-15 elevi sâmbăta şi duminica iar şcoala cu 30 de elevi de la clasele I până la a IX-a, în zilele săptămânii după amiază. Participantii au vizitat cimitirul aromânesc şi biserica din localitate, construită după modelul bisericilor din Moscopole.

    O a doua destinaţie vizitata de participanti a fost orasul Corcea unde am vizitat biserica aromână construită şi cu ajutorul Statului Român. Un moment important petrecut la Corcea a fost cel al donatiei facute de catre Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, prin clopotul cu care aromanii vor fi chemati la slujba de acum incolo. Si fiindca asa spune obiceiul, clopotul, realizat din argint şi bronz, o lucrare cu adevărat remarcabilă a unui atelier din Transilvania, a fost sfintit de soborul de preoti prezent.
    Ceremonia de sfinţire avea sa se realizeze în albaneză, română şi dialectul aromân de către IPS Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului, părintele Dumitru Veriga de la acea biserică şi Episcopul Ioan al Corcei, Moscopolei, Ohridei. Cu o mare bucurie in suflet si binecuvântarea primita din partea sfintiilor lor ne asternem din nou la drum, de data aceasta directia fiind spre casa.

    Pentru Romanian Global News, Tanase Bujduveanu

  • Alin

    Cred ca stii cat de mult va stimam ,noi romanii ,Artur…

    • albaniaperomaneste

      Unirea aromanilor la organizari ca acest congres va ajuta foarte mult mentinerea culturii si limbii aromane. Eu sunt dovada a faptului ca generatile noi pierd legatura cu aceasta cultura, dar ma bucur ca in sfarsit ceva se misca. As vrea sa stiu (nu stiu cum as putea afla) daca la acest congres au participat si aromanii care se declara de origina greaca si care pretind ca nu au nici-o legatura cu Romania…

  • Alin

    “Originea greaca”a aromanilor e o diversiune propagandistica greceasca menita sa accelereze procesul de asimilare a aromanilor.Spunand ca aromanii ar fi urmasii grecilor latinizati de stapanirea romana statul grec impusca doi iepuri dintr-o lovitura :
    1.Nu se mai vede obligat sa recunoasca o minoritate nationala si drepturi pentru aceasta.
    2.Poate accelera fara opreliste procesul de grecizare totala a aromanilor ,grabind disparitia completa a acestei stravechi populatii din Balcani.
    Este in sine un proces de genocid cultural.
    La Congresul de la Tirana nu aveau cum sa participe aromani care se considera greci,tocmai pentru ca acei aromani considera ca nu trebuie sa fie legati de Romania.Parsivenia greceasca atinge apogeul atunci cand sunt inventate si sprijinite grupuscule aromanesti din Romania care sa instige puternicul grup de aromani de aici sa ceara “recunoasterea ca minoritate etnica “!Adica AROMANII sa nu fie considerati parte a marelui popor roman.
    Aceeasi tara-Grecia ,nu catadicseste sa acorde drepturi nici unei minoritati nationale,considerand grec orice cetatean care se declara ortodox,inclusiv aromanii,albanezii ortodocsi,bulgarii etc.
    Marea ciudatenie este ca Uniunea Europeana nu ia atitudine si nu exercita presiuni nici asupra Greciei ,nici a Bulgariei in problema aromanilor numiti “Vlahi”in cele doua tari.
    Sa recunoastem totusi ca Statul Roman a inceput sa se intereseze de acesti oameni si ca impreuna cu Biserica Ortodoxa Romana se straduieste sa impiedice procesul de deznationalizare a aromanilor si romanilor din Balcani.
    Cu toate acestea,pasii facuti sunt inca timizi si fara rezultate de anvergura.

  • Alin

    Marele actor si om de teatru aroman TOMA CARAGIU ne spune de dincolo de moarte :

  • Alin

    SOLUTII DE SUPRAVIETUIRE ETNICA – pentru aromanii din Balcani

    Toata lumea stie foarte bine – inclusiv dragii nostri guvernanti – ca un popor, precum aromanii, nu poate supravietui ca atare, decit in doua conditii:
    1) Sa traiasca intr-un stat propriu, ocrotit de niste granite sigure, recunoscute in plan international, si 2) Sa coexiste in alta tara, cu o autonomie culturala numai, recunoscind suveranitatea statului in care traieste.
    Cea dintii conditie este exclusa pentru fratii nostri din Balcani, poporul macedo-roman/aromanii din Peninsula, desi ei se afla aici ca bastinasi, urmasi ai tracilor localnici romanizati incepind inca dinainte de Hristos, dupa cucerirea si apoi transformarea in provincie romana a Macedoniei isorice si a Epirului in anul 168 si respectiv 148 i.d. Hr. Aromanii ar fi avut acest drept, pe care si l-au si exercitat in cadrul Vlahiilor lor balcanice medievale din secolele X-XI (Vlahia mare, Vlahia Mica, Vlahia de Sus), ca si al cunoscutului Imperiu Romano-Bulgar din sec. XII-XIII (1186-1256).
    Ramine perfect posibila pentru aromani insa cea de a doua situatie: sa coexiste in statele balcanice, avand autonomie culturala si recunoscind, cum este si firesc, suveranitatea si integritatea teritoriala a Greciei, Albaniei, Macedoniei-Scopie, Bulgariei etc. Ceea ce se inscrie absolut in Declaratia Drepturilor Omului – respectata sau ce ar trebui respectata pretutindeni in lume. Iar in cazul cind statele lumii, inclusiv cele balcanice ar respecta Declaratia,
    Exista, reluand deci si amanuntind, urmatoarele posibilitati:
    a) Sa aiba scoli si biserici romanesti, in limba romana – limba romanilor de pretutindeni in lume. Asa cum le-au si avut pina dupa ultimul razboi mondial (si incepind din 1864, cind se deschidea la Tirnova prima scoala romaneasca pentru aromani, in districtul Bitolia din Macedonia). Ar fi solutia cea mai usor de realizat, fiindca in acest caz nu s-ar mai pune problema manualelor scolare si a cadrelor didactice, a bibliotecilor necesare pentru invatamint, cultura, acestea putind fi asigurate de Romania, cum a facut-o si in trecut tara noastra.
    Aceasta solutie insa, in mod absurd si paradoxal, nu pare a fi agreata de tarile balcanice, ca si de o parte dintre romanii insisi, la peste 50 de ani e la inchiderea fostelor scoli romanesti. Statele balcanice se tem de forta de iradiere a scolii romanesti, de cultura romaneasca in general, de nivel european; iar un procent de aromani, la care am facut referire, instruiti in ultimele 5 decenii in limbi straine – greaca, albaneza, macedo-slava, bulgara, sirba – se pare ca si-au pierdut constiinta etnica, considerindu-se de acum greci, albanezi, bulgari, sirbi…

    Neamul românesc risipit în spaţiul sud-est european trebuie să aibă ca centru de iradiere şi susţinere culturală statul român. Comunităţile româneşti de peste hotare trebuiesc considerate ca factor de apropiere între statele naţionale în care vieţuiesc şi statul român, prin împărtăşirea aceloraşi valori culturale europene.
    În privinţa comunităţilor româneşti de la sudul Dunării există câteva caracteristici istorice care au dus la disoluţia ideii românismului şi la unele neclarităţi la nivel comunitar şi naţional. Aceasta s-a întâmplat datorită faptului că statul român, intrat sub ocupaţie comunistă, nu a mai intervenit vreme de 50 de ani în sprijinirea cultural-naţională a comunităţilor sale, precum şi datorită politicilor dure de deznaţionalizare şi asimilare etnică duse de statele naţionale balcanice, fără excepţii.
    Ei.Aromanii ,reprezintă o comunitate culturală, cu tradiţii, obiceiuri specifice datorită împrumuturi locale şi convieţuirii o lungă perioadă între alte neamuri, cu caracteristici proprii dar şi comune elementului românesc, vorbind un dialect al limbii străromâne.
    Dacă ne referim la aromâni, cei ce cântau imnul „Părinteasca Dimândare” luptau pentru triumful ideii românismului balcanic. Constantin Belimace compunea poezia din disperare pentru soarta fraţilor aromâni răspândiţi în spaţiul sud-dunărean, ameninţaţi cu deznaţionalizarea. Imnul este un blestem pentru cei care îşi uitau limba, simbol al românităţii lor. Astăzi, nu se pot confisca simbolurile naţionale în interes mărunt etnocentrist. Lupta eroică a românismului balcanic este parte integrantă a istoriei naţionale. Bineînţeles, ca în orice comunitate naţională care vieţuieşte în cadrul altor state, din rândul acesteia s-au afirmat numeroase personalităţi care au adus pentru statele neamurile înconjurătoare numeroase elemente de progres şi prosperitate socială, culturală şi politică.
    Cei care vor să-şi formeze grupări cosmopolite trebuie să se revendice de la altceva, de la un centru (sau centre) din afara comunităţilor naţionale. Ei trebuie să-şi construiască (pentru că nu au o logistică creată) un alt fundament etnic, pe baza unui proiect utopic. Prin neimplicarea statului român în sprijinirea comunităţilor sud-dunărene a luat naştere un proiect cosmopolit prin care se încearcă legitimarea unui popor vlah în Balcani. Agenţii acestui proiect, cei care promovează diferenţierea dintre vlah şi român, încearcă să realizeze o unitate la nivel internaţional (elitist) al comunităţilor „vlahe”, consecinţa fiind previzibilă: dezastru la nivel naţional prin scindare comunitară. Acest proiect, dacă ar intra în vederea centrelor de putere mondiale, în funcţie de interesele proprii, poate deveni factor de presiune naţională. Situaţia a fost sesizată printr-un extraordinar simţ naţional, de vlahii timoceni din Serbia, care au pus semnul de egalitate între vlah şi român.
    Proiectul românesc trebuie să fie unul al pacificări zonale, folosind aromânii din românia ca punte către comunităţile de la sud de Dunăre. Statul român trebuie să sprijine cultural supravieţuirea latinităţii orientale ca factor de progres, civilizaţie şi diversitate în spaţiul balcanic prin păstrarea tradiţiilor, dialectelor şi coloraturii etnice zonale, prin ceea ce este propriu acestora. Supravieţuirea dialectelor limbii române (istro-român, megleno-român şi aromân) aparţin miracolului etnic românesc, puterii de rezistenţă şi regenerare naţională, etnogenezei şi istoriei românităţii.
    Acest proiect se poate realiza doar prin concursul statelor balcanice care trebuie să renunţe la politicile de deznaţionalizare aplicate în ultimii 100 de ani. Aromânii au şansa să se salveze doar într-un climat de linişte şi concordie naţională. Interesul naţional românesc trebuie să fie văzut în integrarea cât mai rapidă a tuturor statelor balcanice în Uniunea Europeană. Rămânerea în afara Uniunii a unor state şi integrarea altora, ca şi dezechilibrele economice zonale, pot duce la grave dezechilibre şi alimenta ideologiile formării „statelor mari”. Statele balcanice trebuie să înţeleagă imperativul momentului şi să acorde drepturi pentru comunităţile româneşti respectând tratatele internaţionale semnate.
    Analizând istoric, proiectul românesc de până la primul război mondial a fost cel de susţinere a Imperiului Otoman (până în 1913), formarea unei Macedonii independente, crearea unui stat albano-român sau sprijinirea Serbiei în detrimentul Bulgariei care a tot agitat spectrul revizionismului după congresul de la Berlin. După Marea Unire de la 1918 România militează pentru realizarea unor înţelegeri defensive la nivel regional, cum ar fi Mica Înţelegere (1921, între România, Iugoslavia şi Cehoslovacia – practic, astăzi, cele două state nu mai există!) şi Înţelegerea Balcanică (1934, între România, Iugoslavia, Turcia şi Grecia). Au existat unele variaţii în politica de sprijinire a comunităţilor de la sud de Dunăre, care atinge un maxim în timpul războiului (1940-1944). După 1947 România nu mai face demersuri la nivel internaţional în sprijinirea acestora. Perioada de tranziţie prin care a trecut statul român după 1990 a făcut ca, pe plan intern, să existe o maximă bunăvoinţă faţă de minorităţile naţionale, dar pe plan extern să se realizeze foarte puţin în sensul obţinerii de drepturi similare românilor de peste hotare. Astfel, a devenit „foarte avantajos” în România să fi minoritar, multe persoane din familii mixte declarându-se aparţinând minorităţilor etnice, în speranţa obţinerii de avantaje materiale, atât din partea statelor nucleu cât şi din partea statului român, care a susţinut „foarte generos” aceste minorităţi. In timp ce în România este un avantaj să fi minoritar, în statele balcanice se poate fi chiar periculos să-ţi afirmi identitatea etnică. Nu ne putem mira de confuzia care domneşte astăzi în rândul acestor comunităţi româneşti.
    Statul român ar trebui să procedeze, în primă fază, la un adevărat parteneriat cu Republica Macedonia. Suntem, practic, singurul sprijin loial pe care această mică republică îl are în zonă. În cazul în care apar divergenţe în recunoaşterea comunităţilor româneşti în statele balcanice trebuie avut în vedere rolul Consiliului Europei în sprijinirea culturală şi politică a acestora. În cazul în care statele balcanice răspund pozitiv la recunoaşterea drepturilor minorităţilor româneşti trebuie ales un model de interes comun, respect reciproc şi beneficiu general. În acest sens ar trebui să aibă loc negocieri cu reprezentanţii statelor balcanice în privinţa stării culturale şi sociale a comunităţilor româneşti (ore în dialect, emisie la radio/tv, protecţie culturală), reciprocitate în statutul minorităţilor, biserică cu slujbă în dialect (subordonate bisericilor naţionale sau BOR).

    • g.iancu

      La peste 50 de ani de la inchiderea scolilor romanesti multi armani si-au pierdut constiinta de romani DUPA CUM SI TU RECUNOSTI, dar eu cred ca nu si-au pirdut constiinta de armani.
      De a ceea cred ca singura posibilitate de se pastra armanamea (de nu fi asimilata rapid) in Grecia este atragerea ei nu spre romanitate (pentu ca practic este imposibil),ci spre ideea de ARMANAME.
      Pai tineretul din multe familii, pe langa faptul ca a fost educat in spiritul elenismului, nu stie nici macar armaneste, in afara catorva cuvinte de uz familial, si noi vrem sa se considere romani. Abia dupa ce va sti BINE aromana,abia atunci isi va da singur seama de marea asemanare cu limba romana. Dar pentru asta intai trebuie sprijiniti sa-si invete limba materna, sa-si imbogateasca folclorul sa-si perpetuieze obiceiurile si traditiile.
      Observ (cu oarecare surprindere) ca in toate statele in care traiesc, majoritatea armanilor se multumesc si accepta sa fie recunoscuti ca o MINORITATE CULTURALA . DE CE OARE ?!?

  • Mihai

    Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromane

    http://www.proiectavdhela.ro/

  • Alin

    Proiect Avdhela este o mina de aur pentru cei interesati sa cunoasca romanii sud dunareni !

  • Alin

    Delegatët e shoqatave dhe organizatave
    arumune të përfaqësuar në
    Kongresin Ndërkombëtar të Arumuneve
    Delegaţii Suţiatilor şi organizaţiilor
    armâneaşti reprezentate la Congresulu
    Internaţional al Armâñilor (Tirana, 17
    – 18 Brumar 2009):
    – Invocândalui ăn corpusurile di
    documenti di soni ali ONU, UE, OSCE
    şi CoE, iu statele di origine a armâñilor
    („home countries”) di la spaţiu balcanicu
    sunt părţi;
    – Declarândului cărterea ti dezinteresulu
    a autorităţilor din statele di
    origine a armâñilor („home countries”)
    din spaţiu balcanicu faţă de apărarea
    a ndrepturilor etnici a armâñilor ti
    nvăţătura, serviciu religios şi massmedia
    pi limba ali dadi, cu greu
    consecuenţe la deznaţionalizarea şi
    la marginalizări socială şi culturală a
    armâñilor;
    – Riamintindalui absenţa (agrisherea)
    progreselor la statele di origine
    a armâñilor („home countries”) din
    spaţiu balcanicu ăn implementarea
    Recomandarea 1333 (1997) a Adunărea
    Parlamentară a Consiliului Europiei;
    – Cărrpaţi (murzitu) di dăsfăţerea
    la scară internaţională a unor entităţi
    ”neoaromâniste” cu falsă legitimitate
    (Fara Armânească – România, Uniunea
    Vlahă Albania, ”Mandra Vlahă”, Consiliul
    Armânilor/Macedonarmânilor
    etc.), care ca􀄞 ă ndreptu s-li reprezentă
    tuţ armâñi pi tuti instituţiile statale şi
    internaţionale;
    – Alarmaţi de tendinţili a ştior ”neoaromâniste”
    ti manipulari informaţiile
    istorici şi realităţile contextului prezent
    a existenţiei armâñilor ăn diverse state
    di origini („home countries”) di spaţiu
    balcanicu, ică din statili di imigraţie,
    avândalui ca efectu dipărtarea
    conştiinţei identitare a armâñilor;
    Reiterând specifi cili identitară
    cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor
    grupuri d armâñi (fărşeroţi,
    grămusteni, pindeni, moscopoleni
    etc.):
    Cu mplin acord şi cu continuarea
    Rezoluţiilor scosă di:
    – Congresulu de Cultură Macedo-
    Română din Americhia de Nord (1
    – 4.07.2005, Fairfi eld, Connecticut,
    SUA);
    – Congresul perenităţii vlahilor
    (aromânilor) ăn Balcani (23 – 24.08.2003,
    26 – 27.08.2005, 24–26.08.2007,
    Constanţa, România);
    – La conformitate cu comunicatili
    şi declaraţiili di presă aali Suţiati di
    Cultură Macedo-Române, ali Fundaţi
    Cultural-Ştiinţifi ci Aromâne „Andrei
    Şaguna”, ali Suţiati ”Picurarlu de la
    Pind”, ali Suţiatii Culturală “Armâñl’i
    dit Albania”, ali Fundaţi „Muşata
    Armână”, ali Fundaţi Culturală
    Aromână „Dimândarea Părintească”
    ş.a:
    1. Pridzăţi ti periculităţi mări ţi ari
    ti vil’garea a identităţilor armâneşti
    arăspănderea actualelor tendinţi ti
    iñorare şi nuaprucharea a drepturilor
    specifi ce a armâñilor la nvăţătură,
    liturghiă religios şi mass-media pi
    limba ali dadi, ăn loculi di origine a
    armâñilor („home countries”) di spaţiu
    balcanicu;
    2. Condamnă mistifi cărili pri care
    istoria şi identitatea armâñilor sunt deformate
    ăn statili di origine a armâñilor
    („home countries”) din spaţiu balcanicu
    ăn scopul ţi ei s-nu l’ia statutulu ca
    „minoritate naţională”;
    3. Protestează potriva marifetili şi
    artifi ciili ti interpretare a legislaţiilor
    după care autorităţile din loculi di
    origini a armâñilor („home countries”)
    din spaţiu balcanicu, ca􀄞 ă să nu li u
    cunoască a lor statutulu di „minoritate
    naţională” şi drepturile ţi ăli cadă cu
    aistu status;
    4. Riaminteşti statilor di origini a
    armâñilor („home countries”) di spaţiu
    balcanic că aceptarea diversităţii etnice,
    cultural-lingvistice şi respectarea
    a drepturilor etnice, sunt precondiţii
    ali integrării la structurili europeni şi
    euro-atlantici;
    5. Critică cerărili mistifi coasi a
    unor entităţi „neoaromâniste” cu falsă
    reprezentativitati şi legitimitati ti să
    creadză ună nouă identitate ti armâñi,
    cu numa ”macedonarmână”, creândalui
    ăn mod intenţionat o confuzie cu
    denumirea tradiţională de „macedoromâni”.
    Este ună diversiuni cu
    caracter extremist, izvorâtă di interesi
    ămbărluchii şi politici a născătilor dit
    România şi dit afara ei, ţi iñoară
    adearihina istorică a ştl’ei ramuri a
    romanităţii dit Dată şi a dialectului
    armân, care, stogu cu aţeu dacoromân,
    aţeu meglenoromân şi aţeu istroromân,
    formeadză limba română.
    6. Condamnă ca niapruchiată,
    provocatoare, periculoasă şi falsifi catoare
    teza după care armâñii („macedonarmânii”)
    easti popor al’iura di
    poporu român şi va s-vrea s-ca􀄞 ă si
    s-recunoască ca „minoritate naţională”
    ăn România. Armâñii ar ahurhit si
    s-veadă la spaţiulu din nord Dunării
    după formarea a statelor româneşti şi
    numărul a lor ar cărescut ăn continuu
    di lungu chirou. Ei ar considerat, fără
    dubiu, că săntă stabilit la fraţii a lor, ăn
    locu a lor, avândalui conştiinţa clară că
    sunt parte a neamului românesc.
    7. Reafi rmă apartenienţa armâñilor
    la românitate, stogu cu dacoromânii şi
    indiferent di numili ufi lisită ăn loculi
    di origini a armâñilor („home countries”)
    din spaţiu balcanicu ţi li acl’emă
    armâñi.
    8. Ca􀄞 ă statului român:
    -să-si asume mplină răspunderea
    ţi ari faţă ti românitatea balcanică, ăn
    continuitatea şi spiritulu valoroasei
    tradiţii istorice, aşă cum rezultă şi din
    documentele diplomatice române şi
    europene;
    -să-si exprime public, prindi
    acţiuni cu relevanţă diplomatică şi
    internaţională, interesulu tră armâñii
    din afara sinurili, ăn calitate di statu di
    fraţări (kin-state) a ştior;
    -să continueadză şi să intensifi că
    demersurile di susţinerea a armâñilor/
    rrămăñilor/vlahilor di iuţido, tră ca
    acel’iă să benefi ciedze , ăn loculuri di
    origini a armâñilor („home countries”)
    din spaţiu balcanicu, drepturili şi
    libertăţili consacrati ăn documentele
    europeni ăn materii, ahăntă căt să
    poată s-păstra, dezvolta şi afi rma
    identitatea etnică, culturală, lingvistică
    şi religioasă;
    -să continuedză şi să intensifi ce
    angătanulu ăn Românii ti păstrării
    şi cultivării a dialectului, a culturiei
    şi tradiţiilor armâneaşti, şi tră a nu
    si s-hărrnească părţărili ţi poati shibă
    speculati şi instrumentalizati di
    „neoaromânişti” tră şuţărea a identităţii
    armâneşti şi zmulgerea a unităţiel’ei
    naţionali a poporului român.
    9. Ca􀄞 ă forumilor europeni şi
    internaţionali autorizaţi, să umplă
    dimersurili ananghi tră ricunoaşterea
    armâñilor ca “minoritate naţională”
    la loculi di origini a armâñilor („home
    countries”) din spaţiu balcanicu şi tră
    acordarea drepturilor ce ăl’i cadă cu
    aist statut.
    10. Punctele 8 şi 9 se referă şi ti
    dauli ramuri alti a românităţii: meglenoromânii
    şi istroromânii.
    11. Decide constituirea Forumului
    Internaţional al Aromânilor (pi bază
    colegială, cu ăntruniri periodici), al
    organizaţiilor legitime şi reprezentativi
    a armâñilor ti iuţido, şi a unui
    Secretariat Permanent a ştl’ui (cu sediul
    la București), care să gestioneadză
    problematica armânească ăn perioadili
    namsa di congresi şi să u pregătească.
    Statutulu a Forumului Internaţional
    al Aromânilor şi a Secretariatului Permanent
    vrea si s-părgatească căt mă
    ahoñia.
    Notă: Ăn contextul prezentei
    Rezoluţii, cu “stati di origini a
    armâñilor («home countries») din
    spaţiu balcanicu” vrea si s-aduchească
    stati iu armâñii sunt autohtoni, ăn
    opoziţie cu statili di imigraţie a
    armâñilor, ăn conformitati cu termenii
    Rekomandarea 1333 (1997) a Asamblei
    (Tiranë, 17-18 Nëntor 2009):
    – Duke u bazuar në dokumentet të
    përkatëse të OKB, BE, OSBE, KE në të
    cilat, shtetet e origjinës së arumunëve
    bëjnë pjesë;
    – Duke deklaruar shqetësimin ndaj
    mungesës së interesit të autoriteteve
    në vendet e origjinës ndaj mbrojtjes
    së të drejtave etnike të arumunëve në
    edukim, shërbim fetar, dhe informim
    ne gjuhën amtare, me pasoja të rënda
    në shkombëtarizimin dhe izolimin
    shoqëror dhe kulturor të arumunëve;
    – Duke rikujtuar mungesën e progresit
    në shtetet e origjinës në implementimin
    e Rezolutës 1333 (1997) së
    Mbledhjes Asamblesë Parlamentare të
    Këshillit të Evropës;
    – Të shqetësuar për përhapjen në
    shkallë kombëtare të disa të ashtuquajtura
    entitete ”neoarumune” me legjitimitet
    fals (Fara Armânească – Rumani,
    Unioni Vllah i Shqipërisë, “Mandra
    Vllahë”, Këshilli i Arumunëve/
    ”Makedonarmëneve etj), të cilët pretendojnë
    të drejtën për t’i përfaqësuar
    në mënyrë kolektive arumunët në
    marrëdhëniet e tyre me institucione
    shtetërore dhe ndërkombëtare,
    – Të alarmuar nga tendencat e këtyre
    entiteteve ”neoarumune” për manipulimin
    e informacioneve historike
    dhe realiteteve të kontekstit aktual të
    ekzistencës së arumunëve në shtete te
    ndryshme të origjinës, ose të imigrimi,
    me qëllimin e largimin (përkeqësimin)
    e vetëdij es së identitetit të arumunëve;
    – Duke ripërsëritur specifi kat
    e identitetit kulturor, historik dhe
    gjuhësor të grupeve të ndryshme të
    arumunëve (fërsherot, gramustean,
    pindean, voskopojar etj):
    – Në konformitet dhe në vazhdimin
    e tekstit të Rezolutës së dhënë nga:
    – Kongresi i Kulturës Makedo-Rumun
    në ShBA (1 – 4.07.2005, Fairfi eld,
    Connecticut, Sh.B.A);
    – Kongresi i vazhdimësisë së arumunëve
    në Ballkan (23 – 24.08.2003, 26
    – 27.08.2005, 24 – 26.08.2007, Konstanca,
    Rumani);
    – Në konformitet me komunikatat
    dhe deklaratat për shtyp së Shoqatës
    Kulturore Makedo-Romën, Fondacionit
    Kulturor-Shkencor Arumun
    „Andrei Shaguna”, Shoqatës ”Pikurarlu
    de la Pind”, Shoqatës Kulturore

  • Alin

    In armaneste si in albaneza un ziar al aromanilor din Albania :

    Ziarul Fratia

    DIRECTOR: ROBERT ÇOLLAKU;
    REDACTOR-ŞEF: JANI GUSHO
    ,
    “FRAŢ I DI MUMĂ ŞI DI-UN TATĂ ,
    NOI ARMÂÑL’I DI ETA TOATĂ”!
    VËLLAZËRIA
    Anlu a 13- ţea di la editarea
    Viti i 13-të i botimit
    Nr. 11-12
    (165-166)
    CU SPRIJINUL GUVERNULUI ROMÂNIEI
    – DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI-
    16 f.KËSHILLI BOTUES

    Date de contact:
    Vangjel Shundi- kryetar, Andon Kristo, Dhimo Gjoka, Dhimitër Liçi, Elton Janko, Ilia Gjoka, Kastriot Zoraqi, Koçi Janku, Kozma Mitro, Mihal
    Hobdari, Nasho Dhamaj, Pandi Bello, Sokol Basho, Spiro Fuqi, Thoma Binjaku, Theodhoraq Ciko, Valentin Mustaka. Red: Lila Shundi
    Telefon: 00355 4 2224213; 00355 4 2234764 Mobil: 0692318627; e-mail: ziarul_fratia@yahoo.it

    • albaniaperomaneste

      Multumesc Alin de informatie! La cererea lui Gabriel am adus si eu datele de contact pentru asociatia aromanilor din Albania. Vezi prima postare din aceasta rubrica!

  • NS_Local

    Cenzura, bat-o vina cenzura. Practiti totalitare, atunci cand adevarul deranjeaza. Dati-i inainte tot asa, dragii nostri “frati” albanezi.

  • letitia

    Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe toti romanii[aromanii] de la sud de Dunare,din Balcani si alte locuri une s-au stabilit.Ziua nationala a aromanilor este intr-o zi de primavara frumoasa cand Dumnezeu imbraca natura in straie noi.Dumnezeu sa le dea intelepciune guvernantilor din Romania sa ajute activ ,nu sporadic ,rudele nostre din sudul Dunarii,cat mai repede.Trebuie actionat in vederea dezvoltarii proiectului Avdhela.Nu aruncati banii romanilor pentru actiuni iredentiste,antiromanesti ci donati celor ce -si iubesc neamul.Atentie si la aromanii ademeniti de greci ,ajutati-i sa aibe multe facilitati sa nu fie grecizati.La forurile internationale trebuie rezolvate problemele aromanilor[romanilr] a vlahilor din Bulgaria si Grecia.Guvernantii celor 2 state trebuie sa-i recunoasca ca populatie straveche si sa nu-i asimileze ci sa-i ajute sa-si pastreze limba,cultura ,traditiile etc.Neamul aroman a ffost si este o binecuvantare atat pentru Grecia,Bulgaria,Serbia si alte zone balcanice.Dovezile despre dezvoltarea tarilor amintite la care au contribuit foarte mult aromanii trebuiesc scoase la lumina,evidentiate nu ascunse.

  • Valentin

    Stimaţi fraţi români şi aromâni din Albania,
    Sunt Valentin Mik, din Pancevo, Serbia unde din urmă cu doi ani de zile s-a înfiinţat un Centru al aromânilor în frunte cu doamna Svetlana Nikolin, unde funcţionează şi o şcoală de limba română şi de dialectul aromân mai precis “Atelierele de limba română şi dialectul aromân cu elemente de cultură şi civilizaţie”.
    Este foarte interesant faptul că dacă în urmă cu un deceniu despre aromânii din Serbia s-a vorbit prea puţin, prin activitatea doamnei Svetlana de această dată intersul a crescut brusc, aşadar foarte mulţi oameni au început să se intereseze de originea lor şi a părinţilor şi bunicilor.
    Important este şi să avem contacte cu organizaţii româneşti şi aromâneşti di din Albania, schimb de experienţe, de programe, etc.
    adresa de email este mikvalentin@yahoo.com
    Cu mare respect pentru tot ceea ce faceţi

    • albaniaperomaneste

      Salut Valentin! Ma bucur foarte mult sa vad ca aromanii si romanii din Serbia se organizeaza mai bine. Am citit despre noile legi aprobate de catre paralamentul Serbiei si sper ca romanii din Timos sa profite la maxim. O scoala in limba romana si aromana este un lucru foarte important.. sunt multi copii care merg la aceasta scoala? Daca citesti printre postarile la aceasta rubrica o sa gaesti si cateva informatii despre organizatia aromanilor din Albania. Sper sa luati legatura si sa va organizati si mai bine, fiindca uniti puteti sa faceti mult mai multe. Salutari si felicitari pentru limba romana perfecta pe care o scrii!

    • cersipamantromanesc

      Frate Valentin,sa stii ca noi nu v-am uitat.Intra pe blogurile romanesti si ai sa vezi cat de mult ne intereseaza soarta voastra.
      Am postat pe blogul meu numeroase articole despre aromani si despre romanii din jurul Romaniei,inclusiv cei din Tribalia. Urmaresc des situl TIMOC PRESS.
      Sunteti ai nostri !
      Mi-ar face placere sa citesti articolele postate de mine despre voi si sa faci eventuale observatii sau sa ne dai vesti proaspete despre ce se petrece acolo in Timocul sarbesc si in Timocul bulgaresc vecin.
      Intra asadar pe blogul meu :
      http://www.cersipamantromanesc.wordpress.com.

  • cersipamantromanesc

    Pe o ramura de mar

    Sta un albu porumbel,
    Du-ma la iubitul meu
    Zise o fata
    Ce se-nchina la cer.
    Adu-mi tu pana la stana
    Inalt, tanar, ciobanel
    Zi-i ca-l astept, si ma gandesc la el
    Si nu stiu ce sa fac.

    Nu am nici frate si nici sora
    Straina sunt pe lume
    Si ai mei in sat
    Nu stiu cum sa faca, sa ma logodeasca.

    Ca e lasat de Dumnezeu
    Omu bun si omu rau,

    Eu imi vreau ciobanelul
    Cu parul negru
    Si de-asta ma inchin la cer.

  • emil karannica

    URMASII MARILOR IMPERII TRACICE SI AL CELUI VLAH AL FRATILOR EROI SI MARTIRI PETRU SI ASAN NU VOR DISPAREA NICIODATA. CHIAR DE AR VREA UNII.

  • revelare

    1/ Cam care e pozitionarea si actvitatea asociatie aromanesti a lui vasila Barba de la Freiburg ?
    2/ ma da peste cap si nu inteleg rostrul noii ortografii armanesti cu shi in loc de si etc etc etc.

    • cersipamantromanesc

      Rostul noii “ortografii” este acela de a demonstra ca armanii nu vorbesc un dialect al limbii romane ,ci o limba distincta de limba romana literara .Practic noua ortografie incearca sa demonstreze ce nu se poate demonstra,anume ca atat dialectul daco-roman(nord-dunarean) ,cat si dialectele aroman,istrio-roman si meglenoroman{sud-dunarene},nu ar proveni din limba comuna unitara traco-latina, care se vorbea atat la nord cat si la sud de Dunare in mileniul I dupa Iisus Christos.
      Este o incercare,printre multe altele, de a-i rupe pe aromani de marele trunchi al poporului roman .
      Cine e in spatele acestor incercari se stie,nu-i asa?

  • cersipamantromanesc

    Radio France Internationale a luat recent un interviu parintelui Dumitrache,parohul bisericii dine Korce.Grecii cumpara identitatea greaca a aromanilor din Albania cu 380 de euro pe luna,cu conditia sa se declare greci! in plina criza economica si in prag de faliment,Grecia gaseste bani ca sa-i deznationalizeze pe aromani…

    Cititi pe larg aici:

    http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/11/27/radio-france-internationale-in-plina-ctizagrecii-gasesc-fonduri-pentru-a-cumpara-identitatea-aromanilor-din-albania/

  • Cezar

    De Maica Tereza de ce nu spuneti ca era de origine aromana? Nu e adevarat ca tatal se numea Boiagiu?

    • albaniaperomaneste

      Salut Cezar! Multumesc de intrebare! Singurul motiv pentru care nu am pomenit de presuspusa origina aromana a Maicii Tereza este ca nu stiu de un document sau de o dovada clara ca dansa era aromanca. Stiu de multe interpretarii despre viata sa care o considera aromanca, unii au mers atat de departe incat au considerat-o romanca (vezi Evenimentul Zilei). dar cum am zis, nu stiu de nimic clar despre origina ei! Dansa, cu ocazia primirii Premiului Nobel a daclarat ca e albaneza, de aceea o consideram albaneza. Fapt este ca parintii ei, Dranja si Nikolla Bojaxhiu (in Albania numele Bojaxhiu nu este aromanesc, multi albanezi il folosesc) erau din Shkodra, oras cu majoritate catolica si de aceea se crede ca nu erau aromani (care apartin religie ortodoxe). Poate si ce am scris eu este o intrepretare eronata a faptelor, de aceea consider ca singura dovada clara despre nationalitatea Macii Tereza este declaratia la decernarea Premiului Nobel.

  • Mirela

    hello :P cum se zice la Brad de craciun sau pom de craciun in albaneza? dar la globuri ? si la “impodobesc”?
    Am gasit la cuvinte comune albaneza=romana si cuvantul brad … e adevarat???

    • albaniaperomaneste

      Mirela, te rog, posteaza intrebarile tale acolo unde trebuie. Daca ai nevoie de traduceri, te rog posteaza la Limba Albaneza, fiindca ceea ce intrebi tu nu vad sa aiba vreo legatura cu aromanii din Albania :) Pom de Craciun – Pema e Krishtlindjeve, brad – bredh!

  • Gruia Novac

    Dragi Romani ai Revistei Fratia,
    Multe salutari din Romania, sa va dea Dumnezeu sanatate, ca greu a mai fost incercat neamul nostru. Va transmit toata caldura si iubirea noastra si dorinta de a fi liberi, cum s-a nascut Universul. Sa nu traiti cu gandul ca ati fost uitati. Noi suntem si vom ramane impreuna pe aceste taramuri. Neamul nostrum se intinde in tot Balcaniul si pana in Polonia, Germania, Caucaz, nordul Marii Negre. Simtirile noastre sunt unice si ele se transmit prin pamant la fiecare dintre noi cei nascuti din acelasi neam. Dumnezeu sa ne apere si sa ne lumineze calea, intru renasterea noastra intr-un intreg comun. In creatia acestui taram a fost inseminata si aceasta gena a neamului nostru . Nu poate exista nimic fara noi in acest areal.

  • voicu

    Sper din toata inima ca aromanii sa fie ceva mai vizibili in Romania, macar in Bucuresti si Constanta.

    Tot binele pentru cei mai incercati dintre fratii nostri!

  • Gheorghe Nasu

    Buna ziua tuturor,
    Ma numesc Nașu Gheorghe.Sunt din România,nascut intr-un oras de pe malul Dunarii – Calafat.De curand am incercat sa aflu cate ceva despre radacinile mele,despre originea numelui pe care il port si din cele aflate de pe Internet(inclusiv arhive,documente publice),am fost condus catre aromani.Sa vrea sa aflu daca mai exista aromani cu numele Nașu Sau pe cine ar trebui sa contactez pentru a obtine informatii.Deocamdata,atat
    Cu stima,
    Nașu Gheorghe

    • albaniaperomaneste

      Uite, in Albania este un scriitor de origini aromane, Nasho Jorgaqi, numele caruia in romana s-ar adapta: Gheorghe Nasu….

  • Androushka (Co-administrator Albaniaperomaneste)

    Buna seara!
    Unii aromani din Albania poarta numele (de familie) Nasho, probabil de aici vine romanescul Naşu.
    Toate cele bune.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 92 other followers

%d bloggers like this: